Patru candidați s-au înscris în cursa prezidențială, dar ținând cont de sistemul de vot indirect și de Parlamentul fracționat, nu este clar dacă vreunul dintre aspiranți va primi cele 51 de voturi necesare pentru a-l înlocui în funcție pe președintele Andris Berzins (foto). Acesta a preluat funcția de președinte în 2011 și nu mai candidează pentru un nou mandat.
Modul de desfășurare a scrutinului în Parlament, prin vot secret, a determinat numeroase apeluri la reformă – deocamdată rămase fără rezultat-, multe persoane pledând pentru alegerea președintelui direct de cetățeni.
Președintele Letoniei este comandantul suprem al armatei, nominalizează premierul și are dreptul de a propune și retrimite legi la Parlament.
Principalii candidați în cursa prezidențială sunt ministrul Apărării, Raimonds Vejonis, membru al Alianței Ecologiștilor și Fermierilor, și Egils Levits, un judecător de la Curtea Europeană de Justiție nominalizat de Alianța Națională de dreapta.
Vejonis insistă în campanie pe experiența sa în materie de securitate națională, în timp ce Levits afirmă că prioritățile sale sunt „reforma sistemului juridic, securitatea și problemele sociale”.
Riga, care a scăpat de sub dominația sovietică în 1991, a făcut din securitatea națională o prioritate după ce Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea anul trecut.
Ceilalți candidați sunt fostul baschetbalist și bancher Martins Bondars, din cadrul partidului Alianța Regională, favorabil mediului de afaceri, și parlamentarul veteran Sergejs Dolgopolovs, din cadrul partidului Armonia, care este susținut în mare parte de minoritatea rusă din Letonia.
„Dacă aș vota, ar fi pentru Martins Bondars. El ar aduce o imagine pozitivă Letoniei și are legături cu SUA, ceea ce este important”, a declarat Ilze Alksne, un alegător din Riga.
Sergejs Borisovs, un etnic rus, a declarat că nu ar vota pentru Dolgopolovs. „Locuiesc în apropierea frontierei (cu Rusia). Securitatea este principalul factor, așa că aș fi mai mulțumit cu Vejonis sau chiar Levits”, a adăugat el.
Toți cei patru candidați vor concura în primul tur, iar persoana care primește cele mai puține voturi va ieși din cursă. Procesul se va repeta cu trei candidați, apoi cu doi. Dar în condițiile în care parlamentarii se pot abține de la vot sau pot încheia diferite acorduri, un rezultat nu poate fi garantat miercuri.